Experiențe de diversificare a culturilor la ferma Csoroszlya din Ungaria
La început, ferma Csoroszlya a fost o fermă convențională, cu un model de cultivare normal și culturi clasice precum floarea-soarelui, grâul și canola. După câțiva ani de studiu a subiectelor legate de agricultura ecologică, proprietarii au început procesul de tranziție la agricultura ecologică la sfârșitul anului 2015, iar în 2018 aveau deja statutul de agricultură ecologică.
Menținerea ecosistemelor și a agriculturii ecologice în această zonă a părut a fi un model potrivit pentru ferma lor. Ferma este situată la poalele Vértes (o zonă cu dealuri), iar terenul agricol se află într-un singur bloc. În zonă există mai ales fâșii de pădure și câteva pășuni. În jurul acestor terenuri există doar două ferme convenționale, ceea ce duce la un contact minim cu terenurile fermelor Csoroszlya: aproximativ 15% din aceste terenuri agricole au granițe comune.
Problema întâlnită
În ceea ce privește biodiversitatea, ferma Csoroszlya era deranjată să vadă aceleași culturi peste tot: grâu, porumb și floarea-soarelui în rotație continuă, și era conștientă de problemele de protecție a plantelor și de sănătate a solului cauzate de cultivarea aceleiași culturi intensive la fiecare 2-3 ani. Au vrut să demonstreze că este posibilă o imagine mai colorată, deoarece terenul agricol are un potențial foarte bun în acest sens. În plus, au dorit cu adevărat să integreze culturile de leguminoase, contribuind astfel la protecția solului și la creșterea biodiversității.
Soluții puse în aplicare
La început, ferma Csoroszlya a urmat modele simple. A existat o schemă de bază în care caracteristicile locale și plantele care se adaptează la acestea au fost luate în considerare și integrate în planul lor de rotație a culturilor, folosind exemplele pe care le văzuseră în străinătate. A fost foarte important, încă de la început, ca pe teritoriul lor să existe întotdeauna plante cu flori. La început a fost muștar și hrișcă, iar între ele a fost facelia (tătăneasă purpurie). Ferma Csoroszlya a vrut să se asigure că pe teritoriu există întotdeauna ceva înflorit pentru a atrage albinele și prădătorii naturali, crescând astfel biodiversitatea. În ceea ce privește cerealele, grâul de iarnă este în continuare un grâu de bază pentru ei; au un teritoriu destul de mare, iar piața pentru grâul de iarnă este printre cele mai stabile. Prin urmare, era evident că trebuiau să includă grâul în rotație, deoarece trebuie să poată vinde ceea ce cultivă. În prezent, ei cultivă 265 de hectare cu 8-10 tipuri de culturi, cum ar fi secară, spelta, triticale și trifoi purpuriu, iar cel puțin 25% din câmpuri au plante leguminoase, cum ar fi mazărea.
Provocări întâlnite
La început au cultivat 10 specii și s-a dovedit a fi mult. Acest lucru s-a datorat faptului că recoltarea s-a suprapus ușor între culturi. A fost dificil pentru că au planificat când să recolteze fiecare cultură, dar anul trecut, de exemplu, a fost destul de imprevizibil cu sezonul secetos din timpul verii, astfel încât recoltarea fiecărei culturi s-a suprapus și au trebuit să o facă singuri. În viitor, vor planifica sistemul de rotație a culturilor astfel încât să nu fie nevoiți să recolteze totul în același timp, ocupându-se singuri de depozitare. Păstrarea agrodiversității și existența multor soiuri vine cu dificultăți, cum ar fi creșterea volumului de muncă și nevoia de atenție sporită. De asemenea, la început le-a lipsit experiența. Dar, cu experiența anilor anteriori, ei pot gestiona cu succes toate aceste provocări acum. De asemenea, intenționează să investească în propriul lor sistem de curățare a culturilor, ceea ce va contribui la dezvoltarea ulterioară.
De ce a fost un succes?
Diferitele culturi contribuie nu numai la sănătatea solului și a plantelor, ci și la menținerea biodiversității și la protecția polenizatorilor. Introducerea leguminoaselor cu flori în rotația culturilor a fost un aspect esențial în etapa de planificare. Ferma Csoroszlya a urmărit o proporție de aproximativ 25-30% de plante leguminoase. Rezultatele au fost pozitive: în primul rând, nu au avut probleme serioase cu protecția plantelor, cu excepția primului an, când au avut probleme cu muștarul, dar în general nu au existat probleme serioase. În acest an au încercat, de asemenea, un sistem de cultură intercalată cu mazăre și spelta și au început să cultive trifoiul roșu pentru a depăși lipsa de îngrășăminte organice și cu intenția de a comercializa semințe.