Studiu de caz 21: Belgia: Diversificarea culturilor prin cooperare între ferme
Cluster 5: Diversification of vegetable cropping systems
Specializarea și intensificarea agriculturii ecologice exercită presiuni asupra ciclurilor de nutrienți și a rotației culturilor. Între timp, fermele mixte devin tot mai rare în sectorul ecologic flamand. Poate fi "interferma", ca model de cooperare între ferme specializate din aceeași regiune, o soluție? Prin cooperare, fermierii specializați pot imita un sistem de agricultură mixtă, păstrând în același timp accentul pe propria lor specializare. Cu toate acestea, simpla punere în comun a fermierilor cu nevoi diferite nu funcționează; colaborarea dintre fermieri are nevoie de facilitare pentru a înțelege nevoile fiecăruia și pentru a răspunde într-un mod cooperant. Acest studiu de caz investighează modul în care se poate facilita și stimula o schimbare de mentalitate pentru a spori colaborarea, de exemplu prin schimbul de terenuri, furaje și gunoi de grajd.
Care au fost principalele probleme care au stat la baza apariției studiului de caz?
În Flandra, sectorul agriculturii ecologice evoluează cu unele asimetrii: producția de produse lactate este în creștere, dar producția ecologică de legume și de culturi arabile este mai dificilă. Ciclurile sunt scurte și depind prea mult de disponibilitatea nutrienților din sol, care este adesea furnizată de sectorul zootehnic și de inputuri externe. Cum putem optimiza ciclurile de nutrienți prin cooperare între fermierii specializați în creșterea animalelor și fermierii din sectorul vegetal și arabil? Deoarece fermierii specializați își desfășoară activitatea în sectoare diferite, aceștia au contacte minime. Simpla punere în comun a acestor fermieri nu este suficientă.
În sectorul produselor lactate, se observă oboseala trifoiului din cauza rotației necorespunzătoare a culturilor și a monoculturilor de trifoi de graminee. Pentru a rezolva această problemă, o fermă de produse lactate a luat inițiativa de a face schimb de parcele cu un cultivator de legume pentru a îmbunătăți și a deschide rotațiile. Deși această măsură a avut rezultate pozitive și s-a dovedit a fi scalabilă, nu a abordat problema prețurilor relative, iar amplitudinea suprafețelor s-a bazat mai degrabă pe intuiție decât pe criterii "științifice". Este nevoie de abordări mai riguroase.
Cum a fost abordată problema și ce actori au fost implicați?
Au fost implicați crescătorii de animale și legumicultorii de legume/articole ecologice și cei specializați în conversie, facilitatorii fermierilor și consilierii tehnici. Împreună cu John Grin și Barbara Koole de la Universitatea din Amsterdam, a fost pusă în aplicare metodologia RIO (Reflexive Interactive Design), care este o metodă interactivă de proiectare a sistemelor. Pentru a ajunge la fermierii flamanzi specializați, a fost utilizată o abordare pe două niveluri. Pe de o parte, am urmărit trei perechi de fermieri colaboratori. Le-am facilitat comunicarea, am cercetat înțelegerea nevoilor ambilor fermieri și i-am ajutat pe fermieri să își îmbunătățească cooperarea. Pe de altă parte, am organizat anual o zi de rețea/studiu pentru a reuni fermieri specializați din diferite sectoare pentru a discuta subiecte de interes comun.
Pe baza primelor noastre activități, distanța s-a dovedit a fi o barieră foarte importantă în calea colaborării. Astfel, în 2019, am solicitat o finanțare suplimentară pentru a putea organiza întâlniri regionale (la nivel de oraș). În cadrul acestor întâlniri, fermierii ecologici s-au putut întâlni cu colegii lor ecologiști pentru a lucra în jurul problemelor locale. În plus, a fost creată o broșură care reunește exemple practice de cooperare și răspunde la întrebările frecvente privind aspectele sociale, tehnice, economice și legislative.
Soluție investigată
În primul rând, am investigat cauzele care facilitează sau împiedică cooperarea între fermierii specializați în creșterea animalelor și fermierii de legume/articole. În al doilea rând, am valorificat aceste informații pentru a spori cooperarea în practică.
Rezultatul preconizat
Scopul studiului de caz a fost acela de a înțelege și de a găsi soluții pentru constrângerile socio-economice și practice care împiedică intercultura între crescătorii de animale și cultivatorii de legume/articole. La nivel organizațional, obiectivul a fost acela de a învăța și de a face schimb cu alte studii de caz cu privire la diferitele posibilități de îmbunătățire a rotației culturilor și de a cunoaște noi metodologii pentru a crea schimbări pozitive cu grupuri de fermieri.
Relevanța pentru obiectivele DiverIMPACTS
Cooperarea dintre fermierii specializați în producția de lactate și fermierii care cultivă legume/articole, în special sub forma schimbului de terenuri sau a producției de furaje, poate oferi o modalitate inovatoare de diversificare a rotației culturilor specializate. Aceasta poate duce la sisteme alimentare mai rezistente, în care fermierii se sprijină reciproc la nivel local.
Moștenirea studiilor de caz
În primul rând, acest studiu de caz a atras atenția asupra subiectului cooperării ca soluție la probleme precum rotația monotonă a culturilor și dependența de inputuri externe în Flandra. Prin răspândirea exemplelor prin intermediul reuniunilor regionale și naționale, al actorilor studiului de caz, al videoclipurilor și al broșurii, fermierii și consilierii au sporit interesul și cunoștințele despre cooperare. În al doilea rând, prin generarea unei înțelegeri mai profunde a barierelor și a factorilor care facilitează cooperarea, BioForum poate acum să acționeze pe baza acestor informații și să sprijine mai bine fermierii în cooperare. Constatările justifică continuarea cercetărilor aprofundate privind modul în care legislația și administrația influențează cooperarea. În plus, a fost creat un proiect de monitorizare "Bioboeren in de Westhoek", care reunește fermierii din regiune pentru a face față problemelor locale.
Informații suplimentare
Legături
- bioforum.be: Site despre DiverIMPACTS
- bioforum.be: Samenwerking (în engleză)
- inagro.be: Bioboeren in de Westhoek - Samen sterk
Echipa de studiu de caz
- An Jamart, BioForum, liderul studiului de caz
- Lieven Delanote, Inagro, monitorul studiului de caz