Culturi de acoperire pentru reducerea levigării nutrienților (Suedia)
Un fermier din sudul Suediei a început să implementeze agricultura conservativă în urmă cu trei ani pentru a rezolva problemele persistente legate de degradarea, structura și umiditatea solului în ferme. Acest tip de sistem agricol poate contribui la regenerarea terenurilor degradate prin promovarea unei acoperiri permanente a solului, reducerea perturbării solului și diversificarea speciilor.
Problema întâlnită
Ca urmare a practicilor agricole intensive, fermierii se confruntau cu probleme precum pierderea de azot, fosfor, potasiu și carbon din sol din cauza levigării nutrienților. Presiunea ridicată a buruienilor și aratul au exacerbat, de asemenea, structura deficitară a solului. Acest lucru, la rândul său, a avut efecte negative asupra capacității de reținere a apei și a conținutului de umiditate al solurilor, în special în anii secetoși. În plus, aceste practici au contribuit enorm la schimbările climatice și i-au făcut pe fermieri mai vulnerabili la efectele negative ale schimbărilor climatice.
Soluții puse în aplicare
Pentru a aborda aceste probleme, fermierul a practicat agricultura de conservare pe 480 de hectare în sudul Suediei în ultimii 3 ani, împreună cu alți câțiva fermieri din regiune care au preocupări și obiective similare. În loc de activități mecanice frecvente asupra solului, cum ar fi aratul și grapa, fermierul a implementat o rotație a culturilor pe 8 ani pentru a combate bolile transmise prin sol, buruienile și scăderea fertilității. Rotația cuprinde rapiță de iarnă, grâu de iarnă (de 2 ori, dar nu se succed), fasole boabe, festuca roșie (de 2 ori), orz de primăvară și ovăz de primăvară (2 ani). Primăvara, cel puțin 30 % din teren este plantat cu culturi de primăvară pentru a menține terenul acoperit și a preveni buruienile, în special iarba neagră. În plus, în ultimii trei ani, fermierul a început să cultive diverse culturi de acoperire, care contribuie la reducerea levigării nutrienților, la acumularea de carbon în sol și la capacitatea de reținere a apei, precum și la reducerea buruienilor. Fermierul testează, de asemenea, dacă cultivarea diverselor culturi de acoperire într-un singur an (mai degrabă decât una câte una pe parcursul mai multor ani) va amplifica efectele pozitive și îi va permite să cultive rapiță (cea mai bună cultură comercială a sa) mai frecvent sau pentru perioade mai lungi de timp. Culturile de acoperire utilizate includ ridiche de semințe oleaginoase, Phacelia, festuca roșie și amestecuri de semințe de culturi de acoperire (hrișcă, măzăriche, mazăre, trifoi etc.).
Provocări întâlnite
În ciuda impactului pozitiv, există și câteva provocări care trebuie depășite:
- Culturile de acoperire ar trebui să fie semănate în aceeași zi în care sunt recoltate culturile comerciale pentru a reduce riscul unei populații mai mari de buruieni și al unei germinații scăzute a culturilor de acoperire, deoarece evaporarea umidității din sol este foarte mare în timpul verii. Acest lucru pune presiune asupra forței de muncă, a utilajelor și a logisticii.
- Manipularea biomasei culturilor de acoperire primăvara poate fi, de asemenea, o provocare atunci când aceasta este prea mare, deoarece poate îngreuna semănatul și germinarea.
- Dacă multe culturi de acoperire supraviețuiesc iernii, acestea vor deveni buruieni și vor necesita aplicarea de erbicide
- Cultivarea ridichei ca plantă de acoperire prezintă un risc de boală a rădăcinilor pentru rapiță, deoarece acestea fac parte din aceeași familie Brassica.
- Toamna, există, de asemenea, probleme cu melcii, care se pot dezvolta pe culturile de acoperire, sporind astfel pagubele produse de aceștia la culturile comerciale.
De ce a avut succes în acest caz?
Unul dintre factorii-cheie ai succesului a fost schimbul de experiență cu alte persoane care practică agricultura conservativă și învățarea din experiența lor. În special, a fost deosebit de utilă contribuția cu privire la momentul și modalitățile de semănare a culturilor de acoperire. De exemplu, fermierul a învățat că este extrem de important să semene culturi de acoperire imediat după ce a recoltat cultura comercială. Datorită practicilor aplicate, fermierul a reușit să reducă buruienile și costul motorinei pentru arat, precum și să îmbunătățească calitatea solului, ceea ce a dus la randamente mai mari și la un sistem mai rezistent la fenomene meteorologice extreme, cum ar fi seceta. Deoarece fermierul este în mare măsură motivat de abordarea schimbărilor climatice (și a impactului acestora), precum și de îmbunătățirea sănătății solului și a biodiversității, aceste tehnici au fost până acum un succes pentru el. Cu toate acestea, pentru cei care au priorități diferite, este posibil să fie necesar să se ia în considerare alți factori pentru a obține succesul.